Traseul de Creasta din Parang si Lacurile Glaciare

Parangul se dezvaluie calatorului in toata maretia si salbaticia sa fara secrete. Te imbie spre inaltimile sale ametitoare si pare sa pluteasca deasupra norilor si a padurilor de pe plaiurile Gorjului. Spre deosebire de altii ce trebuie descoperiti urmand vai sau drumuri ascunse, Parangul strajuieste mandru imprejurimile si isi destainuie culmile golase din departari, ca o chemare spre exploratorii lumii.

Uriasul de piatra strajuieste dintotdeauna parte de nord-est a Gorjului, un munte plin de legende si povesti stravechi, impresionant prin masivitatea si salbaticia sa, desi oamenii l-au cucerit demult, batatorind poteci sau construind drumuri chiar prin inima sa. Conform unor legende, aici ar fi fost inlantuit Prometeu, iar dupa uriasii ce se spune ca locuiau odata pe culmile sale, chiar zeul dacilor Zalmoxe salasluia in acest cadru natural spectaculos. O destinatie fascinanta in toate anotimpurile, Masivul Parang atrage calatorii prin frumusetea unica a peisajului alpin, prin superbele lacuri glaciare ce oglindesc cerul in mijlocul salbaticiei, prin diversitatea extrema a speciilor de flora si fauna, dar si prin traditiile pastorale milenare ce inca sunt pastrate pe aceste meleaguri.

O destinatie complexa si fascinanta, Masivul Parang apare ca o cetate de piatra deasupra culmilor impadurite ce se desprind in toate partile. Creasta principala a Parangului cuprinde cele mai inalte varfuri si se intinde de la est la vest de-a lungul granitei dintre Gorj, Valcea si Hunedoara. Unul dintre cele mai frumoase trasee de drumetie din Carpati strabate aceasta creasta dantelata pe intreaga sa lungime. Impresioneaza si biodiversitatea extrema din acest spatiu salbatic, masivul fiind declarat sit Natura 2000, iar culmile vestice fiind cuprinse in Parcul National Defileul Jiului. Pe langa numeroase specii vegetale, dintre care unele endemice sau relicte, sunt protejate habitate de urs, lup, ras sau capra neagra. Pajistile alpine cuprind o diversitate extrema a florei specifice, Parangul fiind o vatra milenara a transhumantei, cu un numar remarcabil de stane ce apar pe culmi si prin vai.

Cele mai inalte piscuri ale Parangului apar ca meterezele unei cetati ce ascund caldari glaciare impresionante. Dintre aceste varfuri, se remarca Parangu Mare, al patrulea cel mai inalt din Carpatii Romanesti, la 2529 metri. Acesta este strajuit de peste 25 de varfuri ce depasesc 2000 metri, rezultand aspectul masiv si maiestuos. Privelistile ce se deschid de pe creasta inalta sunt impresionante, cu versanti abrupti, poale de grohotis, caldari glaciare cu salbe de lacuri, iar la baza paduri si pasuni intinse. Parangu Mare constituie obiectivul suprem in ascensiunile din acest masiv salbatic. Un alt varf important este Papusa, avand 2135 metri si o forma conica surprinzatoare, detasandu-se clar in ansamblul culmilor limitrofe. Pe sub acesta trece fascinanta sosea Transalpina, iar la poalele sale sudice s-a dezvoltat statiunea montana Ranca.

Masivul Parang poate fi explorat de-a lungul unor trasee turistice de drumetie ce patrund pana in inima sa salbatica, dezvaluind peisaje de o frumusete aproape ireala. Cel mai cunoscut si impresionant este traseul de creasta din Parang, ce trece de-a lungul celor mai inalte varfuri. Acesta poate fi parcurs in ambele sensuri, avand o lungime totala de peste 40 km si necesitand aproximativ 18-20 ore. Drumetii il parcurg de obicei dinspre vest, de la statia de sus a telescaunului statiunii Parang (Poiana Nedeii), punctul final fiind la Curmatura Oltetului. Acest traseu emblematic leaga cele mai inalte varfuri din Parang: Parangu Mic, Scurtu, Carja, Gemanarea, Parangu Mare, Gruiu, Paclesa, Iesu, Setea Mica, Setea Mare, Plescoaia, Mohorul, Iezer, Urdele, Dengheru, Papusa, Cioara, Galbenul, Musetoaia, Micaia si Pristosul, toate avand peste 2000 metri.

Traseul de Creasta din Parang

Traseul de creasta din Parang, chiar daca este foarte lung si destul de dificil pe alocuri, poate fi parcurs si pe portiuni mai scurte, un punct de plecare accesibil fiind de pe Transalpina , imediat dupa coborarea abrupta de pe Varful Urdele. Aici traseul de creasta (banda rosie) se intalneste cu Transalpina si se poate porni spre Varful Parangul Mare (4-5 ore), o destinatie mai apropiata fiind Caldarea Glaciara Galcescu (2-3 ore). Drumetia incepe cu un urcus pronuntat pe varful Iezer, urmat de o coborare scurta si apoi se urca din nou spre varful Mohorul, ocolindu-l pe dreapta. De aici, traseul devine mai usor, urmand curba de nivel prin Saua Mohorului si Saua Plescoaia. La un moment dat, se ajunge la intersectia cu traseul (triunghi rosu) ce coboara spre lacurile din caldarea Galcescu (aproximativ 1 ora). Poteca trece prin Hornul Lacurilor, o portiune destul de abrupta si periculoasa de coborare. De aici, panorama este impresionanta, cu salba de lacuri in care se oglindesc norii, inconjurate de jnepeni si pasuni cu o multitudine de flori, in functie de anotimp. Panoramele se deschid si mai departe, spre culmile prelungi dinspre nord, dar si spre valea Lotrului, ce isi are izvoarele aici. Lacurile se afla pe trei prispe sau niveluri de altitudine, fiind legate prin paraiase limpezi ce formeaza adesea mici cascade.

Cel mai mare si mai important lac este Galcescu (3 ha) fiind situat pe treapta inferioara, inconjurat de mici ochiuri de apa si de vegetatie abundenta. Inainte de a ajunge la acesta, se trece pe langa alte doua lacuri superbe, Vidal si Pencu, iar pe o alta treapta superioara, undeva in stanga, se afla Lacul Pasari. In jurul lacului Galcescu se poate campa, iar aici ajunge si alt traseu turistic ce urca din Obarsia Lotrului de-a lungul vaii raului. Acest traseu (cruce rosie) ocoleste lacul si merge spre vest, trecand pe langa un alt lac superb, Zanoaga Mare si urcand apoi pana pe creasta principala, unde intalneste traseul de creasta in Saua Piatra Taiata. Daca se urmeaza acest traseu, marcajele sunt rare si greu de observat, trebuind urmate mai degraba gramezile de pietre create pentru orientare.

De la aceasta intersectie, se poate continua traseul de creasta din Parang spre Parangu Mare (2 ore), existand si un traseu (banda albastra) spre nord ce trece peste varful Coasta lui Rus si varful Gauri, pana in pasul Groapa Seaca si DN 7A. Spre Parangu Mare, se trece mai intai prin saua Gheresul si se urca culmea abrupta a varfului Iesu, iar de sus, privelistea este din nou fascinanta. Se pot observa lacurile glaciare din caldarea Rosiile, cu lacul Rosiile sau Taul fara Fund, fiind cel mai mare si mai adanc (18 metri) din masivul Parang. In apropierea acestuia se afla si alte lacuri mai mici: Mandra, Zanoaga Stanei, Lacul Lung. Pana se ajunge in Parangu Mare, mai trebuie urcate cateva varfuri unite prin sei, in saua Gruiu ajungand un traseu turistic (punct rosu) ce vine dinspre nord pe valea Jietului. Din inaltimile ametitoare ale Parangului Mare, panoramele in zilele senine sunt spectaculoase, o experienta unica de calatorie ce trebuie traita pentru a simti frumusetea salbatica a naturii si fascinanta atractie a muntelui. Dincolo de Parangu Mare, mai pot fi admirate cateva caldari si lacuri glaciare aflate la nord de culmea principala, dar si alte forme de relief impresionante. In caldarea Sliveiului se afla cateva lacuri fermecatoare, Slivei, Verde, Carja si altele, iar ceva mai departe poate fi regasit Lacul Mija. Alte trasee se desprind spre nord, urcand dinspre valea Jietului.

Recomandari Cazare in Muntii Parang