Tara Hategului – Dinozauri si Biserici de Piatra

Ascuns între culmile Carpaților și moștenitor al unor comori ancestrale, Tara Hategului este un ținut fermecat ce prinde viață printre cetăți romane antice, biserici străvechi din piatră și fosile de dinozauri, dezvăluind urme și cărări spre locuri ce au făurit sufletul unui popor!

Din orice direcție am pătrunde în acest amfiteatru natural spectaculos ce poartă numele de Tara Hategului, emoțiile profunde sunt aceleași și orice călător ajunge curând să iubească fiecare colț al acestei răscruci de drumuri ancestrale. Ținutul magic protejat de munți și păstrător al culturii românești autentice ne primește și ne farmecă în fiecare anotimp cu povești fascinante. Nicăieri altundeva istoria nu prinde viață și ne învăluie mai intens ca în Tara Hategului și doar aici putem descifra misterele fosilelor preistorice într-o clipă, pentru ca apoi să descoperim urmele civilizațiilor antice sau întâmplări tulburătoare din vremurile medievale. 

Ni se dezvăluie astfel o destinație unică, unde trecutul și prezentul se completează perfect, un tărâm unde viața abunda acum milioane de ani, iar oamenii de aici se consideră descendenții direcți ai vitejilor daci, al căror regat legendar era condus din inima munților dinspre est. Marea bătălie cu romanii a fost purtată în pasul Tapae sau Porțile de Fier ale Transilvaniei, așa cum mai este cunoscut, la granița de est a Țării Hațegului. După victorie, romanii și-au construit măreața capitală de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana tot aici, demonstrând importanța strategică a regiunii. În vremurile medievale, Tara Hategului a fost una dintre rădăcinile civilizației românești, păstrând câteva dintre cele mai vechi monumente medievale, precum uimitoarele biserici din piatră.

Tara Hategului este situată în partea de sud-vest a Transilvaniei și în sudul județului Hunedoara, fiind o depresiune mărginită de munții Retezat spre sud, Șureanu spre est, Poiana Ruscă spre nord și Țarcu spre vest. Putem ajunge aici foarte ușor din trei direcții principale, dinspre nord și sud-vest de-a lungul văilor Streiului și Jiului pe drumul european E79 (DN66), precum și dinspre vest pe DN68. Pe drumul dintre Hațeg și Caransebeș, păzind de milenii poarta de intrare în Transilvania, regăsim capitala de legendă a provinciei romane Dacia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Fondat după cucerirea Daciei de către împăratul Traian, orașul era cu adevărat impresionant în perioada sa de maximă dezvoltare, având ziduri puternice, temple, piețe, ateliere sau clădiri civile și adăpostind la un moment dat aproximativ 20.000 de oameni. 

Ruinele complexului arheologic ne pot oferi o imagine despre importanța și amploarea așezării antice, majoritatea structurilor fiind concentrate în apropierea drumului național. Deși fortăreața a fost distrusă de atacurile popoarelor barbare, multe structuri încă rezistă și pot fi admirate, poate cel mai impresionant fiind amfiteatrul recent renovat, având inițial o capacitate de 5.000 de spectatori. Alte vestigii interesante includ Palatul Augustalilor, Forul lui Traian, Templul Zeiței Nemesis, Templul lui Liber Pater sau Capitoliul. De cealaltă parte a drumului vizităm și Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, ce cuprinde colecții impresionante cu monumente, mozaicuri, ceramică, arme, bijuterii, monede și alte obiecte de origine romană, descoperite în situl arheologic din apropiere.

Mărturie a continuității spirituale a românilor din această parte a țării, bisericile de piatră din Tara Hategului sunt printre cele mai fascinante monumente din România. Dintre acestea, cea mai cunoscută, dar și inedită, este biserica de piatră din Densuș, sat pe care îl descoperim la câțiva kilometri vest de Hațeg. Caracterizată de un stil arhitectonic unic și construită cu piatră de la cetatea Sarmizegetusa, este una dintre cele mai vechi biserici bizantine din țară, fiind datată undeva prin secolul 12. Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș este o structură neobișnuită ce a intrigat mereu cercetătorii, având forme și volume neregulate. Este acoperită cu plăci de piatră și are un turn piramidal zvelt, păstrând încă picturi murale impresionante din secolul 15. Este considerată una dintre cele mai frumoase biserici vechi din țară, fiind inclusă pe lista de propuneri pentru patrimoniul universal UNESCO.

Pe lângă bisericile de piatră pe care le admirăm la Densuș, Prislop și Colț, altele câteva ne întâmpină prin satele fermecătoare ale ținutului. La biserica de piatră Ostrovul Mare descoperim cel mai bine conservat turn clopotniță din perioada medievală, având ferestre gotice și picturi interioare superbe. Este înconjurată de un gard neobișnuit, format din pietre sculptate ce provin de la ruinele cetății romane Sarmizegetusa. Biserica Reformată Sântămărie-Orlea a fost ridicată de familia Cândea la sfârșitul secolului 13 și ne impresionează prin dimensiunile sale apreciabile, conținând și unele dintre cele mai bine păstrate fresce religioase medievale din țară. Biserica din Sânpetru cuprinde la rândul ei piatră de la ruinele antice, având un altar de marmură ce făcea parte dintr-un templu dedicat zeului Silvanus. Mica biserică a Pârveștilor din Baru este o construcție mai nouă, însă urmând același stil medieval ca celelalte. Deși nu face parte geografic din Tara Hategului, biserica de piatră din Strei se află în apropiere și a fost construită între secolele 13 și 14 de un nobil local, fiind considerată printre cele mai vechi din țară, păstrând picturi vechi și valoroase.

Aproape o ruină în zilele noastre, spectaculoasa Cetate Colț trebuie să fi fost impresionantă în veacurile medievale, când se presupune că l-a inspirat pe Jules Verne să scrie „Castelul din Carpați”. Agățată pe o stâncă înaltă la intrarea pe valea Râușorului, în apropiere de satul Râu de Mori, cetatea a fost construită în secolul 14 de cneazul Cândea (Kendeffy). Având un plan neregulat, ea includea un donjon central, înconjurat de ziduri și câteva turnuri. Locația pitorească cu priveliști fermecătoare ale văii, precum și drumeția prin pădure spre culme creează o experiență fascinantă. Ruinele se află într-o stare avansată de degradare, comunitatea locală încercând salvarea acestui monument legendar. În valea de sub cetate descoperim și Mănăstirea Colț, ce cuprinde o biserică veche din piatră cu un turn piramidal, datând din secolul 15. Aceasta este una dintre primele mănăstiri ortodoxe din România, fiind datată între anii 1310 și 1315. 

La poalele munților Retezat descoperim un alt monument ce răsare din negura vremurilor, Cetatea Mălăiești fiind construită în secolul 14 de o familie de nobili locală. Complet renovată cu câțiva ani în urmă, cetatea este formată dintr-un turn donjon central și o porțiune din zidul de incintă cu turnuri mai mici. La 15 kilometri nord-vest de Hațeg, pe dealurile de lângă satul Silvașu de Sus, Mănăstirea Prislop a devenit un adevărat loc de pelerinaj. Aceasta datează din secolul 14, biserica sa din piatră fiind construită în secolul 16. De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut și prin perioade dificile, însă acum este vizitată de mii de oameni, îndeosebi datorită renumelui părintelui Arsenie Boca, al cărui mormânt se găsește aici. Pe drumul spre Deva, pe dealul din apropiere de Hațeg putem intra în fermecătoarea pădure Slivuț, unde vizităm Rezervația de Zimbri Hațeg. Fiind cea mai veche de acest fel din România, a fost înființată în anul 1958 cu doi zimbri preluați din Polonia, crescând de-a lungul anilor și trimițând noi zimbri în alte țări pentru a crește populația aproape dispărută. Rezervația are o suprafață apreciabilă, fiind înconjurată de pădure și oferindu-ne șansa de a admira acești uriași blânzi de aproape în țarcurile amenajate. 

O experiență complexă din mai multe perspective, Geoparcul Tara Hategului este un concept unic ce își propune să dezvăluie trecutul îndepărtat al acestei zone, ce în vremurile preistorice era o insulă înconjurată de apele mării Paratethys. Cunoscută și ca Insula Dinozaurilor Pitici, depresiunea Hațegului a fost locul descoperirii fosilelor a numeroase specii, unele endemice sau necunoscute până atunci. Geoparcul cuprinde mai multe centre dedicate vizitatorilor, unde putem afla informații prețioase despre trecutul și prezentul regiunii, precum și câteva trasee tematice sau activități educaționale. Printre cele mai importante spații organizate în satele din Tara Hategului, putem vizita Casa Dinozaurilor Pitici, Casa Geoparcului, Casa Vulcanilor, Casa Tradițiilor, Casa Pietrelor sau Centrul pentru Știință și Artă. O vale magică dintre satele Sibișel și Sânpetru este cunoscută drept Valea Dinozaurilor și concentrează o varietate de atracții, inclusiv o mică rezervație paleontologică și ineditul parc tematic Dinosaur Park.

În localitatea Sântămărie-Orlea, la câteva sute de metri de biserica reformată din piară se înalță și Castelul Kendeffy, vechea reședință nobiliară a familiei Cândea (Kendeffy), una dintre cele mai bogate din regiune în perioada medievală. Castelul impresionant a fost construit la sfârșitul secolului 18 într-un stil predominant neogotic, printre cele mai interesante elemente fiind turnul său înalt. Naționalizat în perioada comunistă și deposedat de toate obiectele de valoare din interior, monumentul a fost retrocedat în urmă cu câteva decenii și până acum zace închis și părăsit. Câțiva kilometri mai departe, pe un deal de lângă Hațeg putem urma o potecă destul de accesibilă prin pădure, ce ne conduce la ruinele cetății regale a Hațegului, o fostă fortificație medievală din care a rămas doar o mică porțiune din zidul donjonului.

Pe lângă toate acestea, Tara Hategului ne oferă și alte locuri uimitoare, cum ar fi Muzeul Țării Hațegului din orașul Hațeg și Muzeul Satului Hațegan din Peșteana, unde putem afla mai multe detalii despre tradițiile autentice din această regiune. În localitatea Sălașu de Sus, în apropiere de Cetatea Mălăiești mai putem admira ruinele unei vechi cetăți feudale, dar și Biserica Nemeșilor, cunoscută și ca „Biserica Iobagilor”, un monument vechi ce a fost inclus în harta iosefină a Transilvaniei de la sfârșitul secolului 18. În apropiere de satul Răchitova mai putem descoperi ruinele unui turn medieval ridicat de o familie nobiliară din zonă, iar ceva mai spre sud lângă satul Peșteana se află Tăul fără Fund, o mică rezervație botanică unde crește o plantă carnivoră ce provine din era glaciară. Tot în Peșteana mai regăsim Castelul Bernad, o veche biserică reformată ale cărei începuturi nu se cunosc, dar și biserica ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” ce datează încă din secolul 13, chiar dacă a suferit modificări ulterioare. O experiență inedită ne așteaptă și în micul sat Peștera, pierdut la poalele Retezatului, unde a fost amenajat un traseu tematic numit „Muzica Naturii”.

Recomandari Cazare in Tara Hategului